Plafonarea prețurilor la alimentele de bază se prelungește? Ce se întâmplă după 30 iunie

Românii ar putea beneficia în continuare de prețuri temperate la produsele de bază și în a doua jumătate a acestui an. Pe fondul unei presiuni inflaționiste care refuză să cedeze, Executivul analizează serios menținerea plafonării adaosului comercial dincolo de pragul de 30 iunie. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Tánczos Barna, cel care gestionează în prezent și portofoliul Agriculturii, ca ministru interimar.

Deși intervenția statului în mecanismele de piață nu este o soluție economică ideală pe termen lung, oficialul a subliniat că actualul context excepțional cere măsuri pe măsură pentru a proteja puterea de cumpărare a populației.

„Avem nevoie de o prelungire a acestei măsuri și după data de 30 iunie”, a punctat Tánczos Barna în cadrul unei conferințe de presă, indicând că prioritatea momentului este stabilitatea coșului zilnic de cumpărături.

Inflația de 10,7% dictează regulile în economie

Decizia autorităților este strâns legată de cele mai recente date venite de la Institutul Național de Statistică (INS). În aprilie 2026, rata anuală a inflației a atins pragul de 10,7% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, în timp ce avansul prețurilor doar de la începutul acestui an a fost de 3,1%.

Mecanismul de plafonare, introdus inițial ca o soluție temporară de 90 de zile în vara anului 2023 prin OUG nr. 67, a devenit deja o prezență constantă în comerțul românesc. Ultima ajustare a actului normativ, operată la finele lunii martie, a extins valabilitatea regulilor până la mijlocul verii.

În prezent, rețeta legală impune limite stricte pe tot lanțul de distribuție:

• Procesatorii nu pot depăși un adaos de maximum 20% peste costurile de producție;

• Supermarketurile și rețelele cash & carry sunt supuse aceleiași restricții de 20%.

Plan de urgență pentru agricultură: Îngrășămintele au devenit un lux

În timp ce la București se caută soluții pentru consumatori, la Bruxelles se pregătește strategia pentru salvarea producției agricole. Tánczos Barna a avertizat că fermierii se confruntă cu o criză dublă în plină campanie de primăvară: prețurile insuportabile la fertilizanți și lipsa efectivă a stocurilor pe piață.

Problema este una generalizată la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care Comisia Europeană a trimis deja un plan de acțiune către Parlament. Situația va fi tranșată marțea viitoare, în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit de la Bruxelles.

„Lucrăm deja la un pachet de sprijin imediat. Nu vorbim doar despre prețuri uriașe, ci și despre riscul ca fermierii să nu aibă fizic ce să aplice pe câmp în timpul lucrărilor din acest sezon”, a explicat ministrul interimar.

Vulnerabilitatea României: Importăm peste 90% din fertilizanți

Scumpirile de pe piața energiei și a materiilor prime au lovit direct în buzunarele fermierilor. Potrivit datelor guvernamentale, costul azotului a crescut cu peste 100 de euro pe tonă, în timp ce fosforul s-a scumpit cu mai bine de 57 de euro pe tonă.

Această presiune este amplificată de o realitate structurală dureroasă: producția autohtonă din România reușește să acopere un procent critic de doar 9% din necesarul național de îngrășăminte. Totuși, autoritățile mizează pe o gură de oxigen în perioada următoare, după parafarea parteneriatului dintre Romgaz și proprietarii combinatului Azomureș, mutare care promite să repornească motoarele producției interne.

În ceea ce privește finanțarea acestor ajutoare, Bucureștiul așteaptă decizia de la Bruxelles. Dacă mecanismul agreat va permite fonduri europene proaspete, Comisia va contribui direct de la bugetul comunitar. În caz contrar, dacă se va apela la cadrul temporal flexibilizat, România va trebui să acopere integral schema de sprijin din resurse naționale. Planul final de acțiune și cifrele exacte vor fi prezentate public imediat după discuțiile de săptămâna viitoare.