Interesul pentru biblioterapie a crescut în ultimii ani, atât prin recomandări personalizate de romane și volume de dezvoltare personală, cât și prin programe dezvoltate de biblioteci, organizații non-profit și chiar medici, notează BBC.
Susținătorii acestei metode consideră că lectura poate ajuta oamenii să își înțeleagă mai bine emoțiile, să găsească strategii de adaptare și să se simtă mai puțin singuri în fața dificultăților.
Deși beneficiile literaturii de auto-ajutorare sunt bine documentate, susținătorii bibliotecii bazate pe ficțiune sau ai „biblioterapiei creative” susțin avantaje similare. Aceștia susțin că imersiunea în lumi bogate, simulate – care reflectă adesea experiențe din viața reală – îi poate ajuta pe cititori să proceseze emoțiile, să descopere strategii de adaptare sau pur și simplu să ofere o evadare momentană din necazurile cotidiene.
După cum au scris doi cercetători într-un articol din 2016 publicat în revista The Lancet, imersiunea în literatura de specialitate poate „ajuta la ameliorarea, restaurarea și revigorarea minții tulburate – și poate juca un rol în ameliorarea stresului și a anxietății, precum și a altor stări mentale tulburi”. Având în vedere lipsa serviciilor de sănătate mintală accesibile în multe țări, ideea că ficțiunea poate oferi sprijin este atrăgătoare, scrie BBC.
După cum poate atesta oricine a citit și a îndrăgit vreodată o operă de teatru, poezie sau ficțiune, poveștile au efecte puternice asupra minții și emoțiilor noastre. Dar asta nu înseamnă că orice fel de ficțiune îmbunătățește sănătatea mintală a tuturor. Mai mulți experți intervievați pentru acest articol își exprimă îngrijorarea cu privire la ceea ce consideră a fi o promisiune supraevaluată a biblioterapiei creative în tratarea anumitor afecțiuni mintale, unde dovezile științifice sunt încă destul de puține. De fapt, cercetările sugerează că anumite cărți pot fi chiar dăunătoare .
„Mai degrabă, cercetările existente prezintă o imagine mai nuanțată, sugerând că ficțiunea poate ajuta la creșterea bunăstării generale, dar depinde foarte mult de persoană, de carte și de modul în care aceasta interacționează cu ea”, spune James Carney, specialist în științe cognitive computaționale la London Interdisciplinary School.
„Există ideea că cărțile sunt un obiect de cult care va face totul mai bine”, spune Carney. „Cred că pentru un anumit număr de afecțiuni și pentru un anumit tip de personalitate, poate fi așa, dar ideea că sunt un medicament universal este pur și simplu falsă.”
Deși biblioterapia bazată pe ficțiune nu înlocuiește alte tratamente, „împreună cu alte terapii, poate fi o terapie extrem de puternică și stimulatoare”, spune Schuman. Un beneficiu în comparație cu alte tipuri de terapie, adaugă Russell, este că oamenii o pot face în timpul lor liber, abordând cărțile atunci când se simt pregătiți emoțional și lăsându-le din mână dacă sunt copleșiți.
Totuși, dovezile care arată că cititul ajută la sănătatea mintală sunt complicate. Oamenii de știință au observat că, în comparație cu cei care nu citesc, persoanele care citesc în mod regulat de plăcere tind să fie mai puțin stresate, deprimate și singure , mai conectate social și mai încrezătoare și poate chiar trăiesc mai mult.
