Timp de secole, clovnii au ocupat o poziție culturală ambiguă. Erau figuri comice, dar și disruptive: șarlatani care batjocoreau autoritatea și convențiile sociale, oameni cu tupeu care contestau canoanele aspectului elegant prin propriul lor stil distinctiv, subversiv.
Mimul francez din secolul al XIX-lea, Jean-Gaspard Deburau, l-a transformat pe Pierrot, un personaj melancolic cu fața palidă, într-o icoană modernă a artificiului teatral și a alienării la modă.
Cam în aceeași perioadă, clovnul și actorul comic britanic Joseph Grimaldi a devenit faimos pentru costumele cu proporții scandalos de sălbatice, culori geometrice strălucitoare și transformări corporale grotesc de comice.
Prin costum, machiaj și gesturi teatrale, clovnii au transformat corpul în spectacol. Astăzi, multe dintre aceleași tehnici au devenit parte integrantă a culturilor modei. Suntem în era „clovnului glam”.
Legătura strânsă dintre modă și clovn
Clovnul glam îmbină estetica clovnului cu tehnicile de înaltă modă. Acest clovn la modă îmbrățișează calități de exagerare, spectacol, artificialitate ludică și performanță ieșită din comun.
Personalități publice precum Lady Gaga, Leigh Bowery, David Bowie, Klaus Nomi și personaje fictive precum Harley Quinn și Joker se bazează pe această suprapunere dintre estetica glam și clovnerie.
Din punct de vedere istoric, moda și clovnismul au fost imaginate ca fiind opuse.
Moda se prezintă ca fiind rafinată, aspirațională și intens serioasă; clovnismul este adesea situat de criticii culturali în sfera bufoneriei comice și a spectacolului grotesc, haotic și hibrid.
Totuși, cele două au fost întotdeauna mai strâns legate decât am putea presupune.
Clovnii sunt maeștri ai performanței vizuale. Costumele lor distorsionează proporțiile, amplifică siluetele și transformă corpul într-un spectacol. Pantofii supradimensionați, veșmintele sculpturale și fețele pictate creează identități teatrale instantaneu recognoscibile.
Moda funcționează similar. Haute couture s-a bazat mult timp atât pe hiperbolic, cât și pe transformare: siluete imposibile, țesături dramatice și spectacole atent puse în scenă.
În ambele cazuri, îmbrăcămintea devine mai mult decât o simplă rochie. Devine o scenă.
Expunerea vieții contemporane
Clovnii expun absurditățile vieții sociale exagerând și atrăgând atenția asupra lor. Ei provoacă reacții prin manipularea vizibilității – o dinamică care pare deosebit de relevantă astăzi.
Această exploatare a absurdității și capacitatea de a traversa sau de a perturba granițele ajută la explicarea motivului pentru care figurile de clovn au înflorit în momente de anxietate socială și incertitudine. Clovnii prosperă în vremuri instabile, deoarece umorul lor oglindește instabilitatea pe care oamenii o simt deja – și ajută publicul să o proceseze.
Cultura contemporană a celebrităților funcționează din ce în ce mai mult prin spectacol și provocare. Exagerarea prosperă. Indignarea circulă. Absurdul devine instantaneu ușor de împărtășit.
Acest lucru ajută la explicarea ascensiunii esteticii „clowncore” – o estetică colorată și jucăușă, inspirată de costumele de clovn, machiajul îndrăzneț și fantezia maximalistă.
De asemenea, vedem „circus chic”, o abordare elegantă și avangardistă a esteticii clovnilor, cu culori jucăușe, forme îndrăznețe și fler teatral.
Clowncore-ul este haotic și subcultural; clown chic-ul este șlefuit, stilizat și are influențe couture.
Culorile strălucitoare, machiajul excesiv, formele stângace și stilul teatral resping sobrietatea șlefuită asociată odinioară cu moda de lux. Moda contemporană îmbrățișează din ce în ce mai mult artificiul și excesul performativ.
Captarea contradicțiilor
Lady Gaga este probabil cel mai clar exemplu al modului în care moda mobilizează estetica clovnului și teatralitatea pentru a modela spectacolul pop contemporan.
De-a lungul carierei sale, Gaga a folosit în mod repetat moda nu pentru a părea convențional elegantă, ci pentru a se transforma într-o figură spectaculoasă și instabilă: parte divă, parte monstru, parte clovn. Ținutele ei oscilează frecvent între glamour și grotesc, seriozitate și parodie.
Clovnismul aici nu este doar un gest către decorarea comică. Oferă o logică culturală pentru înțelegerea faimei contemporane în sine sau, așa cum o numește Gaga, „o odă adusă bufonului”.
Moda de astăzi este probabil mai puternic identificată cu celebritățile decât oricine altcineva. Fiind o vedetă pop emblematică și o bufonă a modei, Gaga este atât în avangarda modei, cât și fiind atentă la capacitatea acesteia de a batjocori.
Această atenție atât la umor, cât și la modă definește „clovnul glam”.
Casele de modă de lux prezintă prezentări de modă mai puțin ca prezentări de haine și mai mult ca spectacole teatrale imersive populate de personaje suprarealiste. Modelele apar mascate, distorsionate sau transformate în figuri stranii care estompează linia dintre model, artist de performanță și clovn.
Discursul public despre cultura celebrităților a devenit din ce în ce mai carnavalesc. Nunțile miliardarilor seamănă cu concursurile regale. Vedetele sunt înălțate și batjocorite simultan.
Clovnul glam surprinde perfect această aparentă contradicție.
Clovnul este la modă
În mod tradițional, clovnii dezvăluiau instabilitatea ascunsă sub ordinea socială. Astăzi, clovnul glamour dezvăluie instabilitatea ascunsă chiar sub glamour.
Moda contemporană nu mai promite doar rafinament sau frumusețe. Promite vizibilitate, umor, spectacol și transformare. Rezultatul este o cultură a modei care îmbrățișează din ce în ce mai mult ceea ce estetica luxului mai vechi încerca adesea să suprime: teatralitatea, stângăcia și absurditatea.
Clovnul nu mai este în afara modei. Clovnul a cucerit însăși spiritul modei.
