Platformele de călătorie se grăbesc să laude călătoriile lente ca fiind tendința obligatorie pentru 2026, invocând potențialele sale beneficii pentru mediu și psihologice. Dar și le poate permite toată lumea?
Un nou concept face furori în industria turismului și printre agențiile de marketing. Ceea ce era o simplă excursie de duminică este acum promovată ca un „refugiu în liniște”. Milioane de turiști s-au alăturat trendului „turismului lent”, adică călătoriilor fără grabă.
Guruii industriei definesc această nouă tendință ca fiind un „model turistic care încurajează savurarea experienței, centrată pe consum, prin intermediul unor modele de călătorie lente”.
Organismele specializate în această nișă susțin că o formă de turism mai relaxantă poate fi o oportunitate de a promova destinații mai mici sau rurale, sprijinind comunitățile locale și colaborând cu acestea pentru ca acestea să se poată dezvolta în mod durabil.
Din perspectiva politicilor publice, acest lucru are sens: hoardele de turiști tind să se adune în câteva locuri, iar guvernele (cu campanii recente în Franța și Japonia) încearcă din ce în ce mai mult să-i atragă în alte colțuri ale teritoriului lor pentru a reduce supraaglomerarea și a împărți profiturile unuia dintre cele mai profitabile sectoare din lume.
Rețelele de socializare au deschis calea acestui fenomen, deși uneori distorsionează conceptul în favoarea esteticii.
O simplă căutare pe Google dezvăluie deja agenții de turism în ascensiune care încearcă să se alăture trendului cu experiențe de grup „personalizate”.
Totuși, mai mulți eseiști subliniază că acest fenomen, în ciuda amplificării de care se bucură astăzi, nu este nimic nou și poartă anumite conotații sociologice privind modul în care oamenii se poziționează în raport cu rolul lor de turiști și cu populația locală.
Avantajele și dezavantajele călătoriilor „lente”
În lucrarea „Turistul: o nouă teorie a clasei de agrement” (1976), Dean MacCannell a introdus conceptul de „autenticitate pusă în scenă”: spațiile turistice construiesc un simulacru al vieții locale autentice. Cu alte cuvinte, călătorul poate deveni conștient că ceea ce i se oferă este un spectacol departe de rutinele cotidiene ale localnicilor, dar îl acceptă.
În lucrarea „Este timpul să transformăm modul în care călătorim?”, o echipă de academicieni din Australia și China evidențiază, pe de o parte, beneficiile călătoriilor lente: dorința de a reduce impactul asupra mediului; încercarea de a crea o experiență autentică și semnificativă (în ciuda contradicțiilor evidențiate de MacCannell) sau de a crea o legătură cu locul vizitat.
Experții subliniază, de asemenea, un alt argument cel mai frecvent citat de susținătorii călătoriilor lente: căutarea bunăstării sau a introspecției într-o lume accelerată. Cu toate acestea, aceștia ridică o serie de întrebări care trebuie luate în considerare. Poți schimba radical cât de sustenabilă este o călătorie dacă turistul depinde de un avion pentru a ajunge acolo?
Chiar dacă accepți să renunți la zboruri, acest tip de călătorie ajunge să fie limitat la zonele mai bogate ale planetei, care își permit alte forme de transport?
Nu este același lucru, de exemplu, să încerci să te deplasezi prin Europa cu trenul sau cu autorulota, unul dintre cele mai mici și bogate continente din lume, ca și cum ai călători în America de Sud, unde lipsa infrastructurii și distanțele vaste fac imposibil să nu zbori dacă vrei să călătorești într-un interval scurt de timp.
Ca răspuns, unii susțin că ați putea pur și simplu să vă prelungiți șederea într-o singură destinație, în loc să încercați să ajungeți în mai multe puncte turistice de atracție. Acesta este cazul unor platforme precum Tintablanca, o editură axată pe călătorii, care pledează pentru alegerea unei singure destinații și „optimizarea ei la maximum”.
Dar își poate permite un turist cu venituri mici și cu puține zile de vacanță, așa cum romantizează această publicație, „să meargă la aceeași brutărie în fiecare dimineață, să învețe cum să salute chelnerul din cafeneaua de la colț în limba lui sau să memoreze sunetul exact al clopotelor celei mai apropiate biserici”?
