KENDAMA, DIN NOU LA MODĂ. CE SPUNE SPECIALIȘTII DESPRE IMPACTUL ACESTUI JOC ASUPRA COPIILOR

Kendama, jucăria japoneză cu bilă cu sfoară și cupe lemn, a devenit din nou un adevărat fenomen printre copiii şi tinerii din România. Alături de păpuşile Labubu, celebra bilă cu sfoară și suport din lemn a revenit în topul celor mai dorite şi cumpărate jucării.

Fenomenul kendama a revenit în rândul copiilor și adolescenților și i-a făcut să uite de gadgeturi. Părinții se bucură pentru că cei mici nu mai petrec ore în șir în fața ecranelor. Amploarea fenomenului e mană cerească și pentru comercianți, care refac stocurile săptămânal.

Pe lângă faptul că este distractivă, specialiștii susțin că această jucărie ascunde beneficii surprinzătoare pentru copii. Dincolo de distracția pe care o oferă, acest joc le stimulează atenția, coordonarea, răbdarea și capacitatea de a gestiona emoțiile.

„Jocul cu kendama atrage prin motivația intrinsecă, adică plăcerea de a reuși ceva prin propriul efort. În plus, jocul are o componentă socială, copiii își arată abilitățile și învață unii de la alții. (...) Din punct de vedere cognitiv, kendama stimulează atenția focalizată și totodată atenția distributivă, întrucât copilul trebuie să urmărească simultan mișcarea mingii și ajustarea mâinii în realizarea trickului.

De asemenea, exersează și memoria de lucru, care este antrenată prin reținerea secvențelor motrice, iar capacitatea de concentrare este consolidată prin necesitatea de a menține focusul pe sarcină până la reușită. (...) Kendama poate fi un exercițiu util pentru învățarea gestionării emoțiilor. Copilul învață să accepte eșecul ca parte a procesului și să își regleze reacțiile.

Această experiență poate avea efecte pozitive și în alte contexte, de exemplu la școală, unde reușita nu apare imediat. Practic, se construiește o strategie de coping adaptativă, repetiția și confruntarea cu nereușita ajută copilul să înțeleagă că eșecul este parte integrantă a procesului de învățare, și nu o dovadă de incapacitate. Astfel, copilul internalizează o atitudine mai flexibilă față de greșeli și dezvoltă toleranța la eșec.”, a explicat pentru Libertatea Elena Petrescu, licențiată în psihologie, cu experiență în lucrul cu copii cu tulburări din spectrul autist.

Sursa: Tabu.RO