De ce nu au germanii aparate de aer condiţionat?

În ţări ca Statele Unite, Australia şi Japonia, lunile fierbinţi de vară sunt suportabile graţie aparatelor de aer condiţionat instalate peste tot, în locuinţe, automobile şi în spaţiile publice.

Dar în părţi mari ale Europei, soluţiile sunt adesea mai degrabă tradiţionale: se trag obloanele, se pornesc ventilatoarele şi se pun băuturile la răcit în frigider, potrivit dw.com.

Aproximativ 90 la sută din populaţia SUA are aparat de aer condiţionat acasă, potrivit Departamentului Energiei de la Washington. În Europa, unde clima este similară în linii mari, procentul e de numai 20 la sută, cu mari variaţii de-a lungul şi de-a latul continentului. În însorita Spanie jumătate din locuinţe au aer condiţionat, în Germania doar şase la sută.

Există un motiv întemeiat pentru asta. Până recent aerul condiţionat nu era privit ca o necesitate în numeroase ţări europene, mai ales din nord.

Verile au fost mereu fierbinţi. Ce s-a schimbat?

Vremea toridă a făcut mereu parte din anotimpul de vară în Europa. Dar acum valurile prelungite de caniculă, care periclitează infrastructura, ecosistemele şi sănătatea oamenilor devin rapid regula şi nu mai sunt doar excepţia.

Panelul interguvernamental al ONU privind schimbările climatice a arătat că perioadele de căldură extremă se înmulţesc mai rapid decât prognozau modelele climatice, mai ales în vestul Europei.

O analiză recentă efectuată de ClimaMeter, un parteneriat european de cercetare axat pe perioadele de vreme extremă arată că temperaturile din iunie 2026 au fost cu între 2 şi 4 grade Celsius mai ridicate decât au fost în condiţii similare în ultimele decenii ale secolului XX.

Aceste condiţii periculoase generează "o creştere a cererii de curent electric pentru răcire", a explicat cercetătorul italian Tommaso Alberti, colaborator al ClimaMeter, într-o luare de poziţie.

Cererea pentru aparate de aer condiţionat şi unităţi de răcire a crescut în Germania cu 75 la sută în intervalul 2019 - 2024. Eurovent, asociaţia industrială pentru încălzire, ventilaţie, răcire şi refrigerare, a constatat şi ea o rată de creştere "continuă" în ultimii ani.

În ciuda acestei tendinţe, rezistenţa faţă de aerul condiţionat persistă în Europa, potrivit lui Stijn Renneboog, secretar general adjunct al Eurovent.

"În sfaturile cum să rezişti în vreme de caniculă, care circulă pe platformele de socializare, văd în continuare îndemnul să se evite folosirea aerului condiţionat", a explicat specialistul pentru DW. "Răcirea aerului este adesea privită ca un lux care nu este neapărat necesar. Dar […] căldura toridă este un risc serios pentru sănătatea publică. În Europa se consemnează anual zeci de mii de decese din pricina căldurii excesive".

Locuinţele europene nu sunt construite pentru caniculă sau aer condiţionat

Numeroase locuinţe din Germania şi din alte ţări din nordul Europei au fost concepute să conserve căldura în lunile mai friguroase şi nu pentru răcire maximă în perioadele toride de vară.

Majoritatea europenilor simt că locuinţele lor nu le oferă răcoare în perioada verii. Potrivit unui studiu recent, jumătate din respondenţii din ţările UE au recurs la umbrire şi ameliorarea izolaţiei pentru a se feri de căldură. Dar mulţi recurg acum şi la aparate de aer condiţionat.

"Zilele în care aparatele de aer condiţionat nu erau prea răspândite în nordul Europei se apropie de sfârşit", a subliniat Helge Brinkmann, director asociat al Boston Consulting Group, specializat în energie verde şi mediu, într-o analiză industrială publicată în septembrie 2025.

Instalarea aerului condiţionat într-o locuinţă europeană mai veche poate fi complicată. "În timp ce tehnologia de răcire e uşor de instalat în noile proprietăţi rezidenţiale şi comerciale, este mai complicat să adaptezi retroactiv infrastrucura existentă”, se arată în analiză. Renovări ample pot permite instalarea noilor sisteme dar oraşe istorice din întreaga Europă au adesea "reglementări adiţionale şi de ordin estetic care împiedică asta".

În plus, mulţi chiriaşi sunt împiedicaţi să instaleze aparate de aer condiţionat în locuinţe de regulamente restrictive sau nu sunt dispuşi să facă investiţii majore în locuinţa care nu le aparţine. Asta îi determină pe oamenii din ţări unde jumătate din populaţie locuieşte în apartamente închiriate (Germania, Danemarca, Austria) să opteze pentru metode de răcire mai puţin eficiente.

Răcirea, ”o serioasă chestiune socială şi de sănătate publică”

Costul este un alt factor care-i reţine pe numeroşi europeni să-şi instaleze aer condiţionat. Creşterea preţului energiei face ca înfrângerea căldurii să fie costisitoare. Într-un studiu efectuat la nivelul UE 38 la sută din repondenţi au declarat că nu-şi pot permite să-şi menţină locuinţa răcoroasă.

Un studiu realizat în 2020 de cercetători italieni interesaţi să afle cum determină încălzirea globală creşterea numărului aparatelor de aer condiţionat în ţări cu climă temperată cum ar fi Franța, Spania sau Suedia, a arătat că grupurile cu venituri mai mici ar fi afectate disproporţionat în condiţiile în care răcirea tinde să devină o nevoie esenţială.

Renneboog a explicat că încălzirea pe timp de iarnă este considerată o nevoie de bază dar răcirea nu. "Poate că ar fi corect să avem o recunoaştere similară a faptului că inabilitatea de a menţine clădirile răcoroase în timpul verii devine de asemenea o serioasă problemă socială şi de sănătate publică", a afirmat el.

Aparatele de aer condiţionat ar putea agrava încălzirea globală

Şi îngrijorările de mediu au încetinit răspândirea aerului condiţionat în Europa. Cantitatea totală de energie necesară pentru răcirea locuinţelor şi a altor spaţii închise a crescut constant în UE în ultimul deceniu, cu precădere începând din 2020. Cele mai recente date statistice ale Eurostat arată că în timp ce energia folosită pentru încălzirea clădirilor a scăzut sensibil în 2024, cea folosită pentru răcire a crescut cu 15.3 la sută, comparativ cu anul anterior.

La nivel global în jur de 10 la sută din cererea anuală de curent se consumă pentru răcirea spaţiilor închise. Şi, având în vedere că mare cantitate de curent este produsă în continuare de termocentrale pe bază de carburanţi fosili, care poluează şi încălzesc atmosfera, situația doar se agravează.

În plus, aparatele de aer condiţionat mută problema în altă parte. O serie de studii au ajuns la concluzia că folosirea aerului  condiţionat poate creşte temperatura de afară cu câteva grade. Este un adevărat cerc vicios.

Renneboog a arătat însă că tranziţia Europei către surse mai curate de energie ajută la diminuarea chestiunii emisiilor, adăugând că modelul cererii de energie se schimbă: "Europa trece printr-o schimbare a anotimpurilor. Numărul zilelor în care este nevoie de răcire creşte în timp ce numărul celor în care este nevoie de încălzire descreşte. Cu alte cuvinte vom cheltui mai multă energie pentru răcire dar vom cheltui mai puţină pentru încălzire".