Criză energetică din România: Cernavodă rămâne oprită, iar nivelul Dunării continuă să scadă

România se confruntă din nou cu presiuni asupra sistemului energetic, în contextul în care nivelul Dunării se menține extrem de scăzut. Situația afectează direct funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, pentru care apa Dunării este esențială în procesul de răcire.

Oprirea reactoarelor de la Cernavodă reprezintă o problemă importantă pentru sistemul energetic național, deoarece centrala este una dintre principalele surse de producție de energie electrică ale României. În 2026, ambele unități au fost oprite controlat în contextul debitului foarte redus al Dunării.

Dunărea continuă să scadă

Problemele de la Cernavodă sunt provocate de evoluția hidrologică nefavorabilă. Debitul Dunării a ajuns la valori extrem de reduse, ceea ce limitează cantitatea de apă disponibilă pentru sistemul de răcire al centralei.

Situația este urmărită îndeaproape de autorități, deoarece o continuare a scăderii nivelului fluviului poate prelungi perioada în care unitățile nucleare nu pot funcționa la capacitate normală.

Autoritățile au pregătit mai multe măsuri pentru menținerea resursei de apă necesare CNE Cernavodă. Planul include intervenții temporare pentru direcționarea unui volum suplimentar de apă către zona prizei de apă a centralei.

Cernavodă, afectată de nivelul scăzut al Dunării

Oprirea reactoarelor nu este asociată cu o problemă de securitate nucleară, ci cu imposibilitatea de a asigura, în condițiile hidrologice existente, cantitatea de apă necesară pentru funcționarea în parametri normali.

Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar ulterior și Unitatea 2 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. A fost pentru prima dată când cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite simultan din cauza debitului redus al Dunării.

România, obligată să gestioneze presiunea asupra sistemului energetic

Reducerea producției de energie nucleară pune presiune suplimentară asupra Sistemului Energetic Național. În perioadele cu cerere ridicată, România poate fi nevoită să apeleze într-o măsură mai mare la alte surse de producție și la importuri.

Problema este cu atât mai importantă cu cât energia nucleară reprezintă o componentă importantă a mixului energetic românesc. În perioadele în care unul sau ambele reactoare sunt indisponibile, diferența trebuie compensată prin celelalte capacități de producție disponibile.

Autoritățile pregătesc soluții pentru Cernavodă

Pentru a limita efectele scăderii nivelului Dunării, autoritățile au aprobat un plan de intervenție etapizat. Acesta prevede inclusiv folosirea unor nave și barje pentru modificarea fluxului de apă, instalarea unor structuri temporare și, dacă va fi necesar, utilizarea unor pompe de mare capacitate pentru suplimentarea debitului către priza de apă a centralei.

Măsurile sunt concepute să fie temporare și adaptate evoluției nivelului Dunării. Scopul este menținerea condițiilor necesare pentru funcționarea în siguranță a infrastructurii nucleare în perioada în care debitele fluviului rămân foarte scăzute.

Cât de gravă este situația energetică

Oprirea centralei de la Cernavodă evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic în fața fenomenelor meteorologice extreme și a secetei prelungite.

Pe termen scurt, principala problemă este găsirea unor surse alternative de producție pentru compensarea energiei care nu mai este furnizată de centrala nucleară. Pe termen lung, situația readuce în atenție necesitatea unor investiții în infrastructură, capacități de producție și soluții care să crească reziliența sistemului energetic.

Scăderea accentuată a nivelului Dunării nu afectează însă doar producția de energie. Debitele foarte mici au consecințe și asupra navigației, ecosistemelor și altor activități economice dependente de fluviu.

Situația rămâne atent monitorizată

Evoluția nivelului Dunării și prognozele hidrologice vor fi decisive pentru reluarea activității reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile și operatorul centralei monitorizează permanent condițiile de funcționare și nivelul resursei de apă disponibile.

În paralel, măsurile temporare pregătite de autorități urmăresc să asigure apa necesară pentru răcirea centralei și să reducă riscul ca evoluția nefavorabilă a Dunării să afecteze și mai mult sistemul energetic național.