CCR analizează sesizarea lui Nicușor Dan privind legea care permite împușcarea urșilor din apropierea localităților

Criticile privind conformitatea cu legislația europeană

Președintele susține că legea permite intervenții disproporționate, precum vânătoarea anuală planificată, fără a demonstra științific că populația de urs brun este supradimensionată sau că alte măsuri de prevenție sunt insuficiente.

El atrage atenția că Directiva Habitate impune verificarea lipsei unor alternative înainte de eliminarea exemplarelor, condiție care nu apare explicit în lege. În opinia sa, actul normativ transformă o derogare specială într-un mecanism permanent, contrar principiului conform căruia derogările trebuie să fie excepții temporare.

Nicușor Dan afirmă că legea stabilește în mod concret niveluri de prevenție și intervenție, repartizate pe 528 de fonduri cinegetice, ceea ce îi anulează caracterul general și abstract.

Astfel, Parlamentul ar ajunge să exercite o funcție administrativă - acordarea unor derogări specifice, bazate pe date factuale - atribuție care, potrivit Constituției, aparține Executivului.

Lipsa sancțiunilor și problemele legate de monitorizare

Președintele semnalează că interdicția recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani nu este însoțită de nicio sancțiune, ceea ce transformă norma într-o simplă recomandare morală, lipsită de forță coercitivă.

Totodată, aprobarea unui nivel de prevenție de 859 de exemplare la nivel național, fără un sistem digital de monitorizare în timp real, ar face imposibilă respectarea plafonului.

În lipsa unui mecanism automat de blocare a extragerilor după atingerea cotei, există riscul depășirii acesteia, iar absența sancțiunilor arată, potrivit sesizării, că legea nu urmărește protecția reală a speciei.