Românii sunt chemați la urne duminică, 24 noiembrie, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. 13 candidați s-au înscris în cursa electorală pentru cea mai înaltă funcție din stat, după ce Ludovic Orban s-a retras din cursă și și-a arătat susținerea pentru Elena Lasconi. Al doilea tur este programat pe 8 decembrie, iar alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României.
Lista candidaților la alegerile prezidențiale și ordinea lor de pe buletinele de vot:
• Poziția nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România
• Poziția nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor
• Poziția nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
• Poziția nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Național Liberal
• Poziția nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
• Poziția nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
• Poziția nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
• Poziția nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Națională
• Poziția nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
• Poziția nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forța Dreptei
• Poziția nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
• Poziția nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
• Poziția nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român
• Poziția nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Urnele se deschid la ora 7:00, iar votarea se încheie la ora 22:00. Din momentul deschiderii secţiilor de votare şi până la închiderea acestora, este interzisă comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul locului unde sunt organizate.
În plus, potrivit Biroului Electoral Central, sâmbătă şi duminică, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.
În cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, respectarea regulilor în secția de votare este esențială, iar încălcarea acestora poate atrage sancțiuni, fie sub forma contravențiilor, fie ca infracțiuni, în funcție de gravitatea faptei. Potrivit Articolului 387 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, sunt enumerate mai multe forme de fraudă la vot, fiecare fiind considerată o încălcare severă a legii.
Așadar, conform legii, următoarele fapte constituie fraudă la vot și se pedepsesc penal:
- Votul ilegal, care se referă la exprimarea votului de către o persoană care nu are acest drept.
- Votul multiplu. Este vorba despre votarea de două sau mai multe ori în cadrul aceluiași proces electoral.
- Introducerea multiplă de buletine. Depunerea în urnă a mai multor buletine de vot decât permite legea pentru un singur alegător reprezintă fraudă la vot.
De asemenea, utilizarea unor acte false sau buletine de vot contrafăcute este sancționată sever:
- Folosirea unui act de identitate fals, nul sau al altei persoane;
- Introducerea în urnă a unui buletin de vot fals.
Ce pedeapsă se aplică
Pentru oricare dintre aceste fapte, legea prevede închisoare de la 6 luni la 3 ani, amendă, aplicată în funcție de circumstanțe, dar și interzicerea unor drepturi, cum ar fi dreptul de a alege sau de a fi ales.
Fotografierea sau filmarea buletinului de vot
De asemenea, pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 9015 privind prezenţa altor persoane în cabina de vot, precum şi fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot este prevăzută o amendă de la 600 lei la 1.000 lei, scrie roaep.ro.
Aceste prevederi au scopul de a proteja integritatea procesului electoral și de a descuraja tentativele de manipulare a rezultatelor votului.
Cum se desfășoară votarea
ROAEP a explicat și cum trebuie să se desfășoare procesul de votare. Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Ulterior, SIMPV semnalează dacă:
- persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv dacă persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.
Sursa: Tabu.RO
