Solstițiul de vară marchează începutul verii. În emisfera nordică, solstițiul de vară are loc pe 21 iunie; la sud de ecuator, acesta are loc în decembrie. Este cea mai lungă zi din an și, odată cu ea, au loc fel de fel de obiceiuri.
În emisfera nordică, vara astronomică și meteorologică se desfășoară din iunie până în septembrie. La sud de ecuator, ea începe în decembrie și se termină în martie. Lunile de vară nordice sunt: iunie, iulie, august, septembrie. Lunile de vară sudice sunt decembrie, ianuarie, februarie, martie.
Începutul verii și solstițiul de vară sunt sărbătorite în culturile și religiile din întreaga lume prin diverse tradiții, sărbători și festivaluri.
Ritualuri de solstițiul de vară
Cea mai lungă zi a fost marcată în diferite moduri de-a lungul anilor și are propriile obiceiuri. Unele se bazează pe nevoi practice. Altele își au originea în credințe spirituale și superstițioase.
Focuri de tabără
Aprinderea și săritul peste focuri de tabără în ajunul solstițiului de vară datează din obiceiurile păgâne precreștine. Se credea că astfel se țineau demonii la distanță și aduceau noroc îndrăgostiților.
Obiceiuri vikinge
Solstițiul era deosebit de important în comunitățile nordice, unde schimbările sezoniere ale luminii solare sunt dramatice. Vikingii se foloseau de zilele lungi pentru a-și maximiza productivitatea prin vânătoare, rezolvarea disputelor și efectuarea de raiduri.
Sărbătorile creștine
După înființarea Bisericii Creștine, sărbătorile solstițiului au fost combinate cu Ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În secolul al XIX-lea, creștinii au folosit Ziua Sfântului Ioan pentru a pune în scenă botezurile copiilor care au murit ca „păgâni”.
Sursa: Tabu.RO
