Meditația este adesea salutată ca un remediu universal pentru stres, anxietate și tulburări emoționale. Cu toate acestea, cercetările dezvăluie că această practică străveche se poate întoarce uneori, ducând la vătămări psihologice neașteptate. Mai jos, explorăm riscurile mai puțin cunoscute ale meditației, susținute de dovezi științifice și opinii ale experților.
În timp ce meditația este frecvent recomandată pentru a avea grijă de sănătatea mintală, studiile arată că poate agrava simptomele de anxietate și depresie la unele persoane. Un studiu din 2022 pe 953 de meditatori obișnuiți a constatat că peste 10% dintre subiecți au experimentat efecte adverse care le-au perturbat viața de zi cu zi timp de cel puțin o lună.
Textele istorice, cum ar fi Scriptura de meditație Dharmatrāta, veche de 1.500 de ani, documentează, de asemenea, stările de anxietate și depresive induse de meditație. Cercetările moderne confirmă aceste riscuri: o revizuire sistematică din 2020 a 83 de studii a constatat că anxietatea (33%) și depresia (27%) sunt cele mai frecvente rezultate adverse.
Practicile intensive de meditație, în special în mediile de retragere, au fost legate de episoade psihotice, disociere și halucinații. De exemplu, participanții la retragerile Vipassana de 10 zile – care implică 10 ore de meditație tăcută zilnică – au raportat iluzii, depersonalizare (senzație de detașare de sine) și teroare copleșitoare. O persoană a descris experiența ca fiind prinsă într-o „camera de tortură mentală”. Aceste efecte nu se limitează la cele cu afecțiuni preexistente; chiar și indivizii stabili mental au raportat căderi bruște în timpul sau după retrageri.
Efecte secundare fizice și cognitive
Dincolo de vătămarea psihologică, meditatorii raportează durere fizică, distorsiuni senzoriale și anomalii cognitive. Disocierea prelungită și modelele de somn perturbate sunt documentate atât la începători, cât și la practicieni experimentați. Aceste simptome pot proveni din impactul meditației asupra regiunilor creierului, cum ar fi amigdala și rețeaua implicită, care reglează frica și gândirea autoreferențială.
Unii oameni dezvoltă o dependență nesănătoasă de meditație, confundând practica compulsivă cu progres spiritual. Participanții la retrageri intensive se întorc adesea în mod repetat, urmărind euforia inițială, doar pentru a se confrunta cu reveniri în scădere și privarea de somn de la suprameditare. Acest model oglindește dependența de stimulente, în care utilizarea excesivă duce la agravarea paradoxală a simptomelor.
Industria mindfulness rareori dezvăluie riscurile, creând o dilemă etică. Aplicațiile, cursurile și programele clinice omit adesea avertismentele, în ciuda dovezilor că 8,3% dintre meditatori experimentează efecte adverse. Criticii susțin că această omisiune acordă prioritate profitului în locul siguranței, transformând atenția într-o „ spiritualitate capitalistă ”.
Sursa: Tabu.RO
