ce NU veti citi…

0
25

…haideti sa incepem cum isi incepea Michelangelo statuile – indepartand din blocul de marmura tot ce nu era statuie. Deci ce NU este/va fi acest blog? Pai in primul rand nu este un un simplu jurnal de calatorie pe Amazon, din mai multe motive: 1) nu este jurnal, in masura in care nu va fi “tinut” zilnic si in care va avea ca “obiect” nu intamplari de astazi ci unele deja petrecute la inceputul verii. Va fi mai degraba un soi de arheologie a unor amintiri recente, daca e sa folosim un limbaj foucauldian. (Ma grabesc sa adaug, nu sunt un fan Foucauld, dar asta nu ma impiedica sa-i admir calitatile.)
In acest spirit, voi incerca sa impletesc doua calatorii – cea pe din afara, in jungla Amazonului, si cea pe dinlauntru, in “jungla” (iertat-mi fie imaginea proasta, dar alta mai inteligenta pentru moment nu gasesc) sufletului unui decretzel de 40 de ani, in speranta (iata, marturisita) ca macar unele dintre aspectele celei de-a doua calatorii le vor fi fiind deja familiare si altora. Nu toata lumea merge (sau macar viseaza sa mearga) in Amazon – dar de visat ceva, orice, am visat cu totii la o anumita varsta – daca nu toti avem un schelet in dulap, macar un cal verde tot avem. De acele visuri ale copilariei/adolescentei sunt mai preocupat decat de serpi anaconda, broaste veninoase si alte aventuri in jungla (nu va temeti – vor fi destule si din acestea!). Intr-o lume preocupata de salvarea planetei, a balenelor cocosate sau a cainilor vagabonzi, ma gandesc ca exista loc si pentru oamenii interesati in salvarea cailor verzi de pe pereti.
2) nu este “de calatorie” – in masura in care (a) vezi punctul 1, partea a doua (eu si Descartes ce mai suntem atat de organizatiJ) si (b) nu este o calatorie din acelea cu care sunteti obisnuiti si nici macar o expeditie din acelea prezentate pe History  sau Discovery Channel. N-am mers in Amazon nici ca turist, nici ca explorator.
A merge ca turist presupune agentii de turism, programe de vizitare, “excitement” atat cat trebuie, frumos ambalat si dozat astfel fel incat sa nu puna in pericol securitatea participantilor. E plin Amazonul de turisti incantati sa vada trei delfini roz sau gri, un anaconda plictisit si doi papagali certareti, sa navigheze pe vase (mai mult sau mai putin) de croaziera si sa doarma incantati intr-un “lodge” dotat atat cu hamac cat si cu aer conditionat. (Detalii, mai tarziu.)
A merge ca explorator presupune in ziua de azi pregatiri minutioase, echipament pe potriva si, mai cu seama, o armata de specialisti care stiu dupa ce se uita! Unii cauta microorganisme, altii specii necunoscute, altii incearca sa gaseasca solutii pentru salvgradarea anumitor culture tribale sau a unor ecosisteme, altii masoara, cantaresc, noteaza in speranta ca din acest noian de date va iesi, in cele din urma, ceva folositor stiintei si speciei umane in general.
Noi (i.e., Florin Chifor si cu mine) n-am mers nici ca tursiti, nici ca exploratori. Am mers “in the good old fashion” ca si … aventurieri. Fara plan, fara prea multi bani, fara sa cautam ceva anume in afara cailor verzi de pe peretii copilariei noastre. Culmea e ca I-am si gasit!
3) in fine, dar nu in cele din urma, nu e “jurnal de calatorie” pentru simplul motiv ca e … blog. Or, blogul, prin natura sa, presupune interactivitate. Presupune nu doar un “public”, ca alte forme de comunicare “in masa”, ci un “public-privat” – unul care are pareri, te injura sau te lauda si care intra, volens-nolens, in dialog cu tine. Despre aspectele “ingrijoratoare” ale acestui fenomen am scris, insa, pe un alt blog, deschis saptamana trecuta  – http://fumurescu.wordpress.com – conform principiului caruia o nenorocire nu vine niciodata singuraJ.
Destul pentru azi. Daca reusesc sa postez textul asta se cheama ca am dat drumul bulgarelui la vale. Urmeaza primele fotografii si … ce-o mai fi.
P.S. A propos de “NU” – isi mai aminteste cineva de revista asta?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here