Unele dovezi promițătoare arată că sănătatea ovariană este legată de mai mult decât de fertilitatea ta.
Oamenii de știință cred acum că ovarele joacă un rol cheie în longevitatea feminină, ajutând la reglarea sistemelor care ne mențin inima, oasele și creierul sănătos. „Sunt într-o campanie pentru a nu le mai numi organe de reproducere, pentru că asta este doar o parte din ceea ce fac ei”, spune Jennifer Garrison, PhD, profesor asistent la Institutul Buck pentru Cercetare asupra Îmbătrânirii din Novato, California. „Sunt organul endocrin care [acţionează ca] arhitectul sănătăţii pentru corpurile feminine, punct.”
Ovarele fac parte dintr-o rețea de semnalizare complexă, împreună cu hipotalamusul și glanda pituitară, care comunică cu aproape fiecare țesut din organism. Dacă ovarele nu funcționează corect, poate fi un semn al diferitelor riscuri pentru sănătate. Pentru fete și femei tinere, poate duce la probleme care trec prin pubertate sau cicluri menstruale neregulate. Pentru femeile în vârstă de douăzeci de ani, poate indica riscul de sindrom ovarian polichistic (PCOS) sau de tulburări metabolice. Pentru femeile în vârstă de treizeci de ani, se poate manifesta prin probleme de fertilitate și avorturi spontane. Pentru cele peste patruzeci de ani, când funcția ovariană începe de obicei să fluctueze, poate duce la toate simptomele pe care le asociem cu perimenopauză: tulburări de somn, bufeuri, schimbări de dispoziție și multe altele.
Odată ce ovarele încetează să elibereze ovule timp de 12 luni consecutive, de obicei între 45 și 55 de ani (menopauză), femeile pot observa o creștere dramatică a riscului de boli cardiovasculare, osteoporoză, demență, depresie, boli autoimune – lista poate continua și mai departe. Acest lucru poate ajuta la explicarea de ce, deși femeile trăiesc mai mult decât bărbații în medie, ele pot petrece, de asemenea, o parte semnificativ mai lungă din viață în stare de sănătate precară.
„Îmbătrânirea este factorul de risc numărul unu pentru bolile cronice în lumea modernă, iar ovarele sunt organul cu cea mai rapidă îmbătrânire – îmbătrânirea de cel puțin două ori mai mare decât rata altor țesuturi din organism”, spune Garrison. „Dacă suntem interesați să prelungim longevitatea sănătoasă, trebuie să înțelegem cum și de ce ovarele îmbătrânesc mult mai repede.”
Din nefericire, la fel ca majoritatea aspectelor legate de sănătatea femeilor, ovarele au fost cronic substudiate. Oamenii de știință nici măcar nu sunt siguri de ce apare menopauza la femei. Suntem particulare în acest fel: în afară de câteva specii de balene cu dinți și un grup de cimpanzei din Uganda, oamenii sunt singura specie care nu se mai reproduce. Unele cercetări sugerează că intrarea în menopauză mai târziu în viață se corelează cu o viață mai lungă, iar un studiu publicat în 2009 descoperă că bărbații ale căror surori au avut copii mai târziu în viață (după vârsta de 45 de ani) au probabil, de asemenea, să trăiască mai mult. Oamenii de știință nu știu sigur de ce, dar o teorie este că femeile care ajung la menopauză mai târziu pot fi mai bune în repararea daunelor ADN-ului, o trăsătură pe care o pot purta și frații lor. Rata unică de îmbătrânire a ovarelor noastre le face de fapt ideale pentru studiul longevității.
Oamenii de știință și start-up-urile biotehnologice văd acum și ei potențialul, dedicând cercetări și finanțări pentru a explora modalități de a prelungi funcția ovariană. O modalitate cheie de a face acest lucru este încetinirea ratei cu care se pierd ovulele. Reîmprospătare rapidă a fiziologiei: Femeile se nasc cu aproximativ 1 până la 2 milioane de foliculi „primordiali”, care dețin ovule imature numite ovocite. Între 300.000 și 400.000 au rămas până când ajungi la pubertate. După pubertate, câteva sute dintre ele încep să se maturizeze în fiecare zi, dar, de obicei, un singur ovul este eliberat în fiecare lună.
„Femeile ovulează aproximativ 500 de ovule în durata medie a vieții reproductive, dar, în general, până la vârsta de 51 de ani, 99,9% sunt irosite”, spune Kutluk Oktay, MD, PhD, director al Laboratorului de Reproducere Moleculară și Conservare a Fertilității de la Școala de Medicină Yale. Pentru a rezolva acest lucru, Oktay a dezvoltat prima procedură de transplant ovarian folosind țesut crioconservat.
În timp ce înghețarea ovulelor și extragerea ovulelor pentru FIV pot produce 10 până la 15 ovule mature pentru o femeie medie sub 35 de ani, înghețarea țesutului ovarian colectează sute de mii de ovule imature. Țesutul ovarian este apoi conservat și apoi transplantat înapoi în corp, unde s-a descoperit că reia creșterea și extinde funcția ovariană.
Folosind date din procedurile anterioare, Oktay și echipa sa au construit un model matematic, publicat în Jurnalul American de Obstetrică și Ginecologie, pentru a prezice cât timp crioconservarea ar putea extinde funcția ovariană la femeile sănătoase. Datele arată că, pentru majoritatea femeilor sub 40 de ani, crioconservarea și transplantul ovarian pot întârzia semnificativ menopauza – iar pentru femeile sub 30 de ani, o pot preveni cu totul. Candidatele ideale sunt femeile sub 40 de ani, cu o rezervă ovariană adecvată vârstei și cu antecedente familiale de menopauză precoce sau complicații postmenopauzei. Procedura de extragere și transplant se face laparoscopic și, în general, costurile sunt similare cu o rundă de FIV.
Alți cercetători se concentrează pe AMH, un hormon anti-Mullerian, care reglează numărul de foliculi în creștere (pungile minuscule pline de lichid care dețin și eliberează ovule) în ovare. Un nivel scăzut de AMH poate însemna o scădere a ofertei de ovule, spune David Pépin, biolog molecular la Institutul de Cercetare Generală în masă. El a dezvoltat o formă sintetică de AMH pentru a crește nivelul și a pune frâna pierderii ovulelor.
Deocamdată, femeile nu ar trebui să privească menopauza cu un sentiment de moarte iminentă.
Sursa: Tabu.RO
